Semnal de alarmă pentru economie: aproape 50% mai multe firme dizolvate la începutul lui 2026

Primele date oficiale pentru anul 2026 arată o evoluție îngrijorătoare pentru mediul de afaceri din România. Conform statisticilor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, numărul firmelor dizolvate în ianuarie 2026 a crescut cu peste 47% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai exact, în prima lună a acestui an au fost înregistrate 5.403 dizolvări, comparativ cu 3.670 în ianuarie 2025.
Această creștere semnificativă sugerează presiuni tot mai mari asupra companiilor, în contextul provocărilor economice actuale, incluzând creșterea costurilor, dificultăți în accesul la finanțare și scăderea cererii în anumite sectoare.
Bucureștiul și marile județe – zonele cele mai afectate
Datele arată că Bucureștiul este județul cu cele mai multe firme dizolvate, înregistrând 998 de companii care și-au încetat activitatea în ianuarie 2026, o cifră în creștere de peste 50% față de anul anterior.
Pe lângă Capitală, alte județe cu un număr ridicat de firme dizolvate includ:
-
județul Constanța – 291 dizolvări (+75,3%)
-
județul Cluj – 273 dizolvări (+52,51%)
-
județul Timiș – 248 dizolvări (+65,33%)
-
județul Ilfov – 235 dizolvări (+55,63%)
-
județul Dolj – 206 dizolvări (+82,3%)
-
județul Brașov – 200 dizolvări (+56,25%)
Aceste județe sunt printre cele mai dezvoltate economic din România, ceea ce explică și numărul mare de companii active – și implică implicit și un număr mai mare de dizolvări în perioade dificile.
Județe cu evoluții dramatice în procente
Dincolo de cifrele absolute, unele județe au înregistrat creșteri procentuale impresionante ale dizolvărilor, semnalând dificultăți economice acute în mediile locale:
-
județul Galați – +138,81%
-
județul Mureș – +131,71%
-
județul Covasna – +106,25%
-
județul Gorj – +105,66%
La polul opus, doar două județe au raportat scăderi ale numărului firmelor dizolvate: județul Mehedinți (-43,75%) și județul Satu Mare (-15,25%).
Comerțul lider la dizolvări, urmat de alte sectoare
Pe planul domeniilor de activitate, cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde au fost raportate 1.021 de companii dizolvate. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acest număr reprezintă o creștere de 6,8% în acest sector.
Alte domenii afectate includ:
-
activitățile profesionale, științifice și tehnice – 397 dizolvări
-
construcțiile – 393 dizolvări
-
industria prelucrătoare – 369 dizolvări
Aceste sectoare reprezintă părți importante ale economiei românești, iar dizolvările crescute sunt un indicator al presiunilor cu care se confruntă companiile din aceste industrii.
Suspendări de activitate, un alt semnal de alarmă
Pe lângă firmele dizolvate, un alt indicator al dificultăților mediului de afaceri este reprezentat de firma care și-au suspendat activitatea. În ianuarie 2026, 2.046 de companii și-au suspendat activitatea, ceea ce constituie o creștere de aproape 20% comparativ cu aceeași lună din 2025. Cei mai mulți au fost înregistrați tot în București, dar și în județele Cluj, Iași, Sibiu sau Brașov.
Suspendarea activității poate fi o strategie folosită de firme pentru a câștiga timp și a-și reorganiza operațiunile în perioadele dificile, înainte de a decide închiderea definitivă.
Perspective asupra mediului de afaceri
Tendința de creștere a dizolvărilor și suspendărilor de firme în prima lună din 2026 se înscrie într-un context mai larg de dificultăți economice. Pe lângă acestea, sondaje recente arată și o creștere a insolvențelor în 2025, ceea ce sugerează presiuni financiare asupra companiilor din diverse sectoare. Studiul realizat de Coface România indică o creștere de aproape 4% a procedurilor de insolvență în 2025 față de 2024, semnalând dificultăți persistente pentru firmele românești.
Concluzie: început de an dificil pentru companii
Creșterea substanțială a numărului de firme dizolvate în ianuarie 2026 arată că mediul de afaceri din România traversează o perioadă de instabilitate. Scăderea activității economice, costurile operaționale ridicate, concurența și contextul macroeconomic dificil par să afecteze capacitatea firmelor de a rămâne pe piață.
Dacă aceste tendințe vor continua și în lunile următoare, mediul antreprenorial riscă să se confrunte cu efecte de durată asupra investițiilor, locurilor de muncă și dezvoltării regionale și naționale.











