Ilie Bolojan anunță reforma dură a salarizării: noua lege va aduce creșteri selective, dar și scăderi pentru anumite categorii de bugetari
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că Guvernul pregătește adoptarea noii legi a salarizării unitare până la finalul lunii august, într-un demers pe care l-a descris drept o „mare reașezare” a veniturilor din sectorul public. Reforma anunțată nu va însemna exclusiv majorări salariale, ci va include și ajustări descendente pentru o parte dintre angajații la stat, în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor europene.
Proiectul este în curs de elaborare la Ministerul Muncii, unde specialiștii lucrează la noi scenarii de calcul pentru a înlocui varianta precedentă, considerată mult prea costisitoare. Estimările inițiale indicau un impact financiar suplimentar de aproximativ 30 de miliarde de lei anual, o sumă apreciată de actualul Executiv drept nesustenabilă în condițiile unui deficit bugetar ridicat.
Șeful Guvernului a explicat că reforma trebuie să fie ancorată în realitățile economice și în capacitatea statului de a susține cheltuielile cu personalul pe termen lung. În acest sens, noua lege va urmări atât corectarea inechităților, cât și reducerea presiunii asupra bugetului public. Potrivit declarațiilor oficiale, există domenii în care salariile sunt considerate subdimensionate și care ar putea beneficia de ajustări pozitive, însă există și situații în care veniturile sunt apreciate ca fiind peste media sistemului, ceea ce ar putea duce la plafonări sau chiar reduceri.
Una dintre problemele majore pe care reforma încearcă să le rezolve este fragmentarea sistemului de salarizare. În prezent, diferențele dintre instituții și categorii profesionale sunt semnificative, chiar și pentru funcții comparabile. Sporurile și indemnizațiile acordate în mod neuniform au generat o structură salarială dificil de justificat din perspectiva echității și a sustenabilității financiare. Guvernul intenționează să introducă principii clare și unitare, astfel încât grilele să fie mai transparente și mai coerente.
Reforma salarizării este, totodată, un jalon esențial în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Adoptarea noii legi până la termenul stabilit reprezintă o condiție pentru menținerea fluxului de fonduri europene. În acest context, presiunea calendarului este una semnificativă, iar Guvernul trebuie să găsească un echilibru între cerințele Comisiei Europene și realitățile interne.
Premierul Ilie Bolojan a transmis că reforma nu este una menită să penalizeze anumite categorii, ci să creeze un sistem echilibrat și sustenabil. Totuși, mesajul privind posibilele scăderi de salarii a generat deja îngrijorări în rândul bugetarilor, mai ales în contextul inflației și al creșterii costului vieții.
Strategia Executivului se bazează pe ideea că disciplina fiscală este esențială pentru stabilitatea economică a țării. Reducerea deficitului și controlul cheltuielilor publice sunt prezentate drept priorități, iar reforma salarizării este considerată un instrument central în atingerea acestor obiective.
În concluzie, noua lege a salarizării anunțată de Ilie Bolojan se conturează ca una dintre cele mai ample intervenții asupra sistemului public din ultimii ani. Între necesitatea echilibrării bugetului și promisiunea corectării inechităților, reforma va avea un impact direct asupra veniturilor a sute de mii de angajați. Rămâne de văzut cum va fi configurată forma finală a legii și care vor fi categoriile afectate de ajustările anunțate.
