Nominalizări pentru conducerea marilor parchete: propunerile ministrului Justiției ajung la CSM și la președintele Nicușor Dan

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat lista oficială a propunerilor pentru ocuparea celor mai importante funcții de conducere din cadrul marilor parchete din România. Procedura prevede ca nominalizările să fie înaintate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care va emite un aviz consultativ, urmând ca decizia finală de numire să aparțină președintelui României, Nicușor Dan.

Anunțul vine după desfășurarea unei serii de interviuri organizate la sediul Ministerului Justiției, în perioada 23–26 februarie 2026, pentru funcțiile de procuror general al României, adjuncți ai acestuia, procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA), precum și pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Propunerile pentru Direcția Națională Anticorupție

Pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție, ministrul Justiției l-a propus în funcția de procuror-șef pe Viorel Cerbu, actual adjunct al instituției și considerat un veteran al structurii anticorupție. Experiența sa îndelungată în cadrul DNA a fost unul dintre argumentele esențiale invocate în procesul de selecție.

Pentru cele două funcții de procuror-șef adjunct au fost nominalizați:

• Mihai Prună, actual șef al Serviciului Teritorial DNA Pitești;

• Marinela Mincă, în prezent șefa secției judiciare a DNA.

Prin aceste propuneri, conducerea Ministerului Justiției pare să mizeze pe continuitate instituțională și pe promovarea unor magistrați care cunosc în detaliu mecanismele interne ale direcției anticorupție.

Nominalizările pentru Parchetul General

La conducerea Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General), propunerea pentru funcția de procuror general al României este Cristina Chiriac, actual șef al DNA Iași. Nominalizarea marchează o posibilă schimbare de direcție la vârful Ministerului Public, prin aducerea unui magistrat cu experiență consolidată în combaterea faptelor de corupție.

Pentru funcția de adjunct al procurorului general a fost propus Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA. Mutarea sa într-o poziție de conducere la nivelul Parchetului General ar putea asigura o coordonare mai strânsă între structurile centrale ale Ministerului Public.

Conducerea DIICOT

În ceea ce privește Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru funcția de procuror-șef a fost nominalizat Codrin Miron, în prezent șef al DIICOT Timișoara. Acesta este cunoscut pentru activitatea sa în dosare complexe de criminalitate organizată.

Pentru cele două poziții de procuror-șef adjunct au fost propuși:

• Alex Florența, actualul procuror general al României;

• Julien Iacobici, procuror în cadrul Parchetului Curții de Apel Constanța.

Prin aceste nominalizări, ministrul Justiției a optat pentru magistrați cu experiență atât în zona parchetelor centrale, cât și în structurile teritoriale, într-un context în care combaterea criminalității organizate și a terorismului rămâne o prioritate strategică.

Procedura de selecție și criteriile de evaluare

Potrivit comunicatului oficial al Ministerului Justiției, interviurile pentru aceste funcții au fost organizate în perioada 23–26 februarie 2026, la sediul instituției. Candidații au fost evaluați de o comisie constituită conform legii, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice.

Comisia a inclus ministrul Justiției, un secretar de stat, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, procurori, un profesor de management și un psiholog. După fiecare serie de interviuri au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministru și ceilalți membri ai comisiei, în vederea unei evaluări cât mai riguroase.

Ministerul Justiției a subliniat că publicarea principalelor elemente avute în vedere în procesul de selecție are drept scop consolidarea transparenței și creșterea încrederii publice în procedura de numire a procurorilor în funcții de conducere de rang înalt.

Angajamente internaționale și standarde de integritate

Demersul este parte a angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Obiectivul declarat este alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor care ocupă funcții manageriale.

Următoarea etapă procedurală este analizarea propunerilor de către CSM, care va emite avizele consultative, după care lista va fi transmisă președintelui României pentru decizia finală de numire. Noile conduceri ale marilor parchete vor avea un rol esențial în stabilirea direcțiilor strategice ale luptei împotriva corupției, criminalității organizate și a altor infracțiuni grave în anii următori.