Criză în administrația locală: peste 1.300 de comune declanșează grevă de avertisment față de reforma Guvernului

Reforma administrației publice propusă de Guvern a generat o reacție puternică din partea autorităților locale, determinând peste 1.300 de comune din România să anunțe declanșarea unei greve de avertisment. Acțiunea, programată pentru 10 februarie 2026, este considerată de edili un semnal de alarmă privind impactul negativ al măsurilor propuse asupra funcționării administrației locale și asupra vieții comunităților rurale.

În aceeași zi, sute de primari sunt așteptați la București, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, care va avea loc la Palatul Parlamentului. La reuniune este invitat și premierul Ilie Bolojan, iar edilii speră ca dialogul direct să conducă la revizuirea unor prevederi considerate inacceptabile. În lipsa unor modificări, primarii amenință cu declanșarea unei greve generale.

Președintele ACoR, Emil Drăghici, a afirmat că nemulțumirea primarilor este justificată și rezultă din lipsa consultării administrațiilor locale. Acesta reprezintă peste 2.800 de comune și susține că reforma a fost concepută fără a ține cont de realitățile din teren. Potrivit lui Drăghici, primarii se simt puși în fața faptului împlinit, fiind obligați să aplice măsuri care vor genera tensiuni sociale și administrative.

Greva de avertisment se va desfășura între orele 10:00 și 12:00, interval în care activitatea primăriilor va fi suspendată. Edilii consideră această formă de protest drept un gest extrem, dar necesar, pentru a atrage atenția asupra gravității situației. În cazul în care reforma va fi adoptată fără modificări, primarii sunt hotărâți să continue protestele.

Reducerea personalului din administrația locală reprezintă unul dintre punctele centrale ale nemulțumirilor. Proiectul de lege prevede scăderea numărului de posturi cu până la 30%, ceea ce, în opinia edililor, va afecta grav capacitatea primăriilor de a funcționa. Reducerile ar putea viza inclusiv serviciile de ordine publică, cu impact direct asupra siguranței cetățenilor.

În plan financiar, reforma limitează sprijinul acordat de la bugetul central, prin reducerea cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit. Guvernul susține că autoritățile locale trebuie să se bazeze mai mult pe venituri proprii, însă primarii atrag atenția că multe comune nu au această capacitate, din cauza nivelului scăzut de dezvoltare economică.

Emil Drăghici avertizează că aceste măsuri riscă să accentueze decalajele dintre mediul urban și cel rural și să afecteze grav autonomia locală. În opinia sa, reforma administrației publice ar trebui să fie rezultatul unui dialog real și al unui parteneriat între Guvern și autoritățile locale, nu al unor decizii impuse de sus în jos.